D’ale carnavalului

Nu am gasit un titlu mai potrivit. Sunt persoane de care credeam ca am scapat cu mult timp in urma dar a fost suficient sa las putin garda jos ca iar mi s-a umplut viata de cersetori si situatii penibile.

Ma suna unu sa trec pe la el ca nu-i merge reteaua. Ajung, ii rezolv problema, ma umplu de praf si transpiratie si cand ma uit in jur nu vad decat o secretara ce se holba la mine: ai terminat ? ca vreau sa plec si eu..

Altii sunt ceva mai inventivi si merg pe ideea ca niste bikini rezolva problema. E destul de aiurea s-0 vezi pe una pe heels-uri, cu fusta pina la cur, cu tatele pe afara stand pe vine in fata ta incercand sa-ti dea o mana de ajutor. E de cacao sa-i vezi pe sefi cum isi dau coate crezand ca scapa mai ieftin daca vad eu neste coapse. Gresit, mi-au placut bikini dar nu scapati de plata..

Ah, faza tare: va spuneam ca la firma unde ma tot duc de vreo 2 luni au fost angajari de secretara, pina la urma s-au decis: au luat-o pe una..foarte buna de hatzaiala si nimic altceva. Am facut pariu cu toti din firma ca aia sta maxim 2 saptamani insa nimeni nu m-a crezut. Recunosc ca m-am inselat, a stat doar 3 zile. Tipa l-a vazut pe sefu coborand dintr-un Porsche Cayenne si s-a gandit ca e loc de combinatie: sta si ea de 2 ori capra si porsche-ul e ca si al ei. Nu stiu daca s stat capra, stiu sigur ca n-a vazut cheile..

Ma tot intrebam de ce e atat de aglomerat parcul IOR seara, dupa ora 10. Raspunsul a venit de la sine: BUCI. Buci de toate felurile: in pantaloni scurti, in colanti, in blugi, pe role sau pe tocuri, oriunde te uiti vezi buci. Si eu ca prostul ma duceam in parculetul de la bloc..

Be the first to comment on "D’ale carnavalului"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*