Saptamana moale

Zilele astea nu da nimeni la buci. Astea sunt regulile scrise acum 2000 de ani, toti le respecta. N-am reusit sa inteleg nici pina la varsta asta de ce relatia fiinta – divinitate trebuie sa fie una de teama si supunere. Nu e corect, cel putin fata de cei care sunt ok ca si oameni. Si mai ales, nu cred ca Dzeu (indiferent ce forma ar avea) ar tolera o relatie de tip barter, la modul: tu te faci ca esti credincios iar eu ma fac ca am grija de tine. Nu cred ca merge. Daca esti un bulangiu (a se intelege un carnat de om), care faci mult rau prin simplul fapt ca existi dar tragi niste cruci la biserica in saptamana moale, nu inseamna ca „L-ai pacalit”, de saptamana viitoare redevii acelasi carnat. Deci, care e logica ?

Parca am mai discutat pe subiect, mie-mi place sa cred ca relatia mea la nivel spiritual cu subconstientul (posibila poarta spre ceva de neinteles) este o relatie speciala. Adica, pe Dzeu-ul cu care comunic il consider cel mai bun prieten. Nu ar trebui sa-mi fie frica de el pentru ca nu sunt un bulangiu, vede si el asta. Parca il si aud uneori: stai linistit vere, esti ok, nu trebuie sa-mi demonstrezi nimic. Poti sa dai la buci si in saptamana moale. Daca ai cu cine..

Ieri m-am vazut cu un amic ce are un copil autist. Nu vreti sa stiti ce drama traieste omul, ce chin este sa cresti un astfel de copil. Eu am stat cu ei cam 10 minute si am plecat daramat psihic. Si e un tip fantastic, chiar nu inteleg de ce se intampla astfel de lucruri. Il ajuta saptamana moale si niste cruci ?

2 Comments on "Saptamana moale"

  1. asta e la fel ca aia cu postul. Nu mananci X zile carne, dar in restul anului rupi gratarele. Da, are sens :/

  2. Stai sa vezi in noaptea de inviere cum vin toate boarfele imbracate in colanti negri stransi pe cur si cu cate o candela in manutele cu care tin carbasanu de obicei. Distractie garantata ! sper sa nu ploua..

Leave a comment

Your email address will not be published.


*