daca-mi permiteti

Nu stiu daca ati observat dar apar ocazional pe la stiri, in special iarna, reportaje cu boschetari dar mai ales pensionari abandonati de familii, pe jumatate morti de frig sau foame, de care ar trebui sa ti se rupa inima de mila. Eu ma intreb, inainte sa-mi fie mila de acei sarmani: „oare de ce i-au abandonat familiile ? oare de ce ti-ai arunca in strada proprii parinti ?”

Fiecare om are o poveste. Majoritatea poate ajung in strada nevinovati, poate au crescut copii betivi si golani care ar trebui sa infunde puscariile pentru ceea ce fac. Dar sunt destul de sigur ca printre „sarmanii” de pe strada, sunt si unii care au multe pacate. Eu de exemplu, daca as fi stat cu ai mei, probabil ca mi-as fi pus pistolul la tampla. Sau as fi ajuns bolnav cu nervii, depresiv, fara rost, fara viitor. Sau poate i-as fi dat afara din casa. Cand ii vezi cat de caposi, de inapoiati si de egoisti sunt, e oarecum logic sa iti pierzi echilibrul psihic. Thanks God ca am avut sansa sa plec de acolo in urma cu multi ani. Dar unii n-au avut sange si au ramas sa locuiasca impreuna. Ghici ce? teapa. Daca parintii tai s-au nascut in anii ’50 stii cam la ce ma refer, nu e cazul sa fim ipocriti. Nu generalizez, sunt si oameni care fac exceptii de la regula. Dar majoritatea celor care au ~40 de ani, sunt sigur ca stiu la ce ma refer.

Despre ai mei am mai vorbit in trecut. Credeti ca timpul a rezolvat ceva ? Nu. Taica-miu are in continuare procese si isi dau amandoi pensiile la avocati, pe diverse expertize, traiesc ca niste amarati si fac foamea doar de dragul de a se judeca cu blocul in care culmea, nu mai locuiesc de ani buni. De ce ? Pentru ca sunt limitati, miza nu exista, se judeca doar ca sa treaca timpul. Pai si cum sa nu te apuce spumele cand ii vezi ca sunt in permanenta nervosi, in permanenta se vaita ca n-au bani, ca se imbraca doar cu rupturi cand ei singuri isi fac rau ? Cand ma suna (ocazional) credeti ca ma suna sa ma intrebe ce mai facem sau daac avem bani sa platim rata la banca ? Nu! Ma suna sa-i caut pe net numarul vreunui executor, avocat, expert contabil cu care are chef sa se certe. Au pensii mai mult decat decente din care ar putea sa-si faca lunar un city break si sa traiasca chiar bine dar, pula mea, avocatii trebuie sa traiasca si ei. Iar daca fi-mea vrea sa mearga sa stea la ei cateva zile ii auzi ca sunt ocupati si n-au timp/chef de ea. Da, fi-mea sta acasa cu noi in loc sa mearga la bunici, macar acum cat e vacanta. Si va intreb din nou: daca as fi stat impreuna cu ei, as fi tolerat la nesfarsit prostia din capul lor ?

Posibil ca unii dintre voi sa intelega gresit acest articol. Ideea e ca aici nu judec pe nimeni (poate doar pe ai mei), doar imi expun propriile pareri, idei sau concluzii pe care le trag din viata de zi cu zi. Viata reala, nu basme..

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top