Am fost la Silence: Puterea Credintei :)

As fi putut merge la Kong, la Logan, la orice film dar am ales sa merg la Silence. Daca nu l-ati vazut dar vreti sa-l vedeti, atunci nu cititi mai departe acest articol. Daca nu l-ati vazut si nici nu credeti ca o sa-l vedeti dar va intereseaza subiectul filmului, atunci cititi acest articol.

Filmul tine aproape 3 ore deci n-ar fi rau sa va luati cola si floricele. De asemenea, ar fi indicat sa beti o cafea inainte, riscati sa vi se inchida ochii la jumatea filmului. Dar inainte de astea, luati in calcul ca exista si alte metode de a cheltui 50 de lei (bilet + cola + floricele), intr-un mod mai util. Acum sa vorbim despre film:

Filmul ne spune ca in anii 1600, chiar si ultimul taran giapanez din ultimul catun giapanez uitat de lume, stie la perfectie engleza. Taranii giapanezi nu au nimic altceva mai bun de facut decat sa se inchine la Dzeu si Maica Domnului, nu la religia lor, oricare ar fi ea. Ca o comparatie, ganditi-va la un sat din Vaslui cu tarani fara dinti in gura, dar care se roaga la Budha. Ah, si vorbesc si engleza. Utopic.

Acum, imaginati-va ca acei oameni sarmani din Vaslui prefera sa moara decat sa renunte la credinta in Budha. Din nou utopic. Si uite asa, timp de 3 ore, niste tarani mor unul cate unul pina cand satul vasluian si tot judetul Vaslui ramane fara budisti. Este cel mai important lucru din lume ca niste tarani saraci sa nu creada in Budha.

Stiu, sunt un povestitor penibil dar cam asta e tot filmul. Desi e drama si e regizat de marele Scorsese, eu am avut tot timpul impresia ca e comedie, de fapt eram singurul din sala care radea. Flory adormise demult, isi pusese geaca mea peste ea, la un moment o invidiam ca are un somn asa de lin, mi-a adus aminte de vremea cand facea Diaconescu emisiuni de dormeam bustean cu televizorul aprins.

In fine, se pune mare accent pe puterea in credinta. Ca oamenii prefera sa moara decat sa inceteze sa creada, chiar daca nu raspunde nimeni la intrebarile lor, la suferintele lor, la rugaciunile lor. Seful giapanezilor nu avea nimic cu bietii tarani, vroia doar ca ei sa ramana la credinta lor. Dar ei nu si nu, pe sistem batman daca mai stiti reclama. De altfel, actorul care l-a jucat pe seful giapanezilor a fost fabulos, mult peste Liam Neeson.

Acum ca tot v-am povestit filmul, daca-mi permiteti, as avea o mica completare: mi se pare de neconceput ca si in ziua de azi mor atat de multi oameni nevinovati din cauza unui personaj fictiv, oricum s-ar numi el. Fratilor, nici nu conteaza la ce/la cine te inchini, sa speram ca totusi exista ceva/cineva acolo sus in cer si ne vegheaza. Chiar daca nu ne raspunde la rugaciuni, chiar daca nu stim cum arata, chiar daca uneori e nedrept. Ca daca suntem singuri in tot universul, existenta noastra, toti cei care au fost omorati in numele unei religii, tot ce facem, tot ce credem, totul a fost si este fara sens..

Be the first to comment on "Am fost la Silence: Puterea Credintei :)"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*