Romanu.. tot roman. M-am dus la Lidl sa-mi iau crosiante si gogosi dalea facute de ei, la bucata. Mi-am luat 3 croisante si 4 gogosi, nu ma intrebati de ce. De ce 4. In fine, merg eu la casa electronica, tastez 3 croisante si apoi 3 gogosi, nu 4. De ce? Dracu stie, asa am tastat. Fie ma uitam la bucile uneia de langa mine – fie am vrut sa pacalesc sistemul, alegeti voi ce va convine.
Doar ca.. nu merge pacalit sistemul. In cazul in care sunteti mai saraci si nu stiti cum e in occident (am glumit, stiu ca nu sunteti saraci) va explic imediat: totul e pe baza de greutate, ai un cantar in stanga unde pui toata marfa inainte sa scanezi si mai ai un cantar in dreapta dupa ce scanezi. Ideea e ca trebuie sa aiba aceiasi greutate in ambele parti, niciun gram diferenta. Si bineinteles ca sistemul stie cat cantareste o gogoasa, eu nu stiam.
Asa. Am tastat 3 cu 3 si nu ma lasa sa ajung la checkout, imi tot cerea sa pun produsele dincolo. Checkout – daca nu stiti engleza (asta nu are treaba cu faptul ca sunteti saraci) inseamna sa platesti. Se blocase totul si mi-am dat seama ca daca pun gogosile dincolo, nu mai am scapare, ma leaga astia pentru o gogoasa, in plm. N-am avut incotro, am pus pungile si manca-ti-as, s-a inrosit aparatul, striga dupa manager. Fmm viata, sa vezi acum rusini. A venit un angajat langa mine – direct la punga s-a uitat. Am incercat am vrut sa-i explic ca m-am grabit dar mi-a facut un semn de genul „don’t bother”, mi-a deblocat sistemul si mi-a tastat el 4 gogosi.
Imi venea sa intru in pamant, nici macar ultimul ciorditor nu cred ca se umilea pentru o gogoasa in halul asta. Fi-ti-ar bucile ale dracu de bagaboanta, fix langa mine te-ai pus..
