Doamneee, mânca-ți-aș curul tău, că greu mai e. Cu prețurile uriașe, cu timpul, cu oamenii, cu ce gresie punem.. totul e complicat. Acu un an semnam actele pentru teren, azi ne certăm cum să fie ușile ca să dea bine cu parchetul.
Nu e cazul să credeți că am dat vreo spargere pe undeva, suntem out of money. Dar, cumva, sperăm să ne putem muta și vedem noi ce facem în timp. Deja ne obișnuim cu ideea că va fi o casă fără mobilă, măcar ușă la baie să reușim să ne punem.
Buei, Îmi tot aduc aminte de primii meseriași care ne încurajau gen: ehehe.. e greu până la roșu, după aia merge repede.
1, 2, 3 și: muhahahaa
Și noi ce naivi eram.. ne zicea ăla numai tâmpenii și noi îl ascultam cu salivă la gură. Bine că ne-am trezit la timp și ne-am dat seama că tot ce vroia era un avans, că murea de foame. plm..
So, finisajele! mai există cineva care să creadă că e ușor / ieftin sau că merge repede la finisaje? Ați auzit de glet? dar știați că se dau 4 straturi? de rigips pe tavane? de zeci de saci de… morții lor cu ce or fi? de glafuri? de lavabil? gresie și faianță? cadă, lavoar, wc, baterii, blaturi? Ce ziceți, facem și gardul sau stăm fără? aoleo! parchetul!
Credeți-mă, nu vreți să știți cât costă toate astea, și am enumerat doar ce mi-am adus aminte așa rapid. Deja pot spune că am o relație cu casiera de la dedeman, a început să mi se pară sexy în plm.. s-o vezi cum se excită când îți spune zâmbind: 6450 de lei. Plătiți cu cash?
În fine. Nu mă plâng! Noi am vrut, noi să tragem. Eram aseară cu nevastă-mea în sufragerie – se scărpina între degetele de la picioare – cică: hîhî, am ajuns la finisaje și încă n-am divorțat! duhnind a sos de usturoi pe care l-a halit cu pui la rotisor de la kaufland.
-Da.. i-am zis printre 2 râgâieli de bere. Noi să fim sănătoși.
