N-am mai behait demult cu ce ma mai laud. N-am cu ce manca-v-as, viata mea este complet neinteresanta. Va dati seama, daca mie mi se pare asa, cum poate parea pentru voi? Bine, daca blog-ul era un fel de job si trebuia sa scriu ca sa fac bani de paine, as fi scris ceea ce mi-ar fi trecut prin minte si primul lucru care imi vine acum in minte e ca am mancat la kfc si mi s-a parut ca aripioarele erau putin cam arse. Daca eram si pizda formatore de opinie sau latino lover cu bicepsi dati cu crema, poate ca subiectul devenea viral si pe facebook! Sigur se aliau cu mine 20 de nefutute care in prostia lor credeau ca aia de la kfc o sa se pise pe ei, fara sa-si dea seama ca de fapt, isteria lor inseamna banuti de paine pentru mine.
Dar destul cu rautatile asupra blogerilor de succes. Va intereseaza parerea mea despre Brexit? Bai, nu vreau sa intelegeti gresit dar trebuie sa recunosc ca ma doare in pula de soarta romanilor din regat. Gata, am spus-o! Dar apreciati ca este o parere sincera, apoi dati cu pietre. Este o parere rationala si perfect indreptatita, atata timp cat si pe romanii din regat ii doare in pula de mine. Fair enough?
Aici as vrea sa fac o mica paranteza. Majoritatea romanilor ajunsi in regat sau orice alta tara mai jmechera, trebuie sa inteleaga ca aportul lor la civilizatia de acolo, la job-urile de acolo, la salariile de acolo este zero barat. Cu alte cuvinte, este o conjunctura unde ei sunt tolerati. Eu, roman ajuns in uk, daca imi gasesc un job bine platit comparativ cu aici, daca dau de o viata mai luxoasa ca aici, daca respir aer mai curat ca aici, daca conduc pe sosele mai bine asfaltate ca aici nu inseamna ca am vreun merit. Spun asta pentru ca noi astia ramasi „temporar” pe aici suntem vazuti ca „bai, saracilor”. Iar acum, daca lucrurile incep sa mearga mai prost pentru ei, pe mine, saracu ala, ar trebui sa ma ingrijoreze soarta lor. Nu pot decat sa ma scarpin la coaie. Recunosc, este o atitudine tipic romaneasca dar sa nu fim ipocriti, toti ne bucuram de capra vecinului. Lasand la o parte textul complet idiot de mai sus, din partea mea sa le mearga bine la toti, n-am nimic de impartit cu nimeni.
Am uitat sa va spun, mi-a venit raspuns de la ANPC – stit voi, faza cu vodafone. Cica dom’ne, aveti dreptate dar sa stiti ca exista un proces cu vodafone ca si alti clienti au mai patit-o si pina se nu da sentinta nu aveti decat sa asteptati. Vai, dar ce vesti minunate! Cat de elegant m-au trimis la plimbare, ei chiar vor sa ma ajute dar momentan n-au ce face. Si inca vreo 20 de ani de acum incolo. Atat de romanesc..
Tocmai am aflat ca un tip pe care il cunosc intamplator, baiat de treaba de felul lui, a dat o petrece de majorat unde i-a cantat Salam. Da manca-v-as, acel Salam. Eu sunt retard si imi pun retoric intrebarea: daca as avea acum 18 ani si tata ar fi plin de bani, l-as chema pe Salam ? Raspuns: no fuckin way! Iata si de ce: in primul rand – costa o avere sa-ti cante ala. Daca imi canta Salam – nu inseamna ca o sa am noroc in viata. In al 3-lea rand: n-as putea invita tipe mai ok, spre ex. rockerite. Stiti voi, tipele alea inalte, slabe, cu parul lung si cu pantaloni de piele stransi pe cur. In al 4-lea rand: n-as mai fi eu in centrul atentiei. Sa continui? Inca unul si gata: as aparea in poze alaturi de om si as ramane pe viata ca fiind un manelist. Nu boss, e gresit. Sau poate eu gandesc gresit. Poate sunt doar un invidios frustrat ca tata a fost un sarac iar la 18 ani n-am avut nici tort. Dracu mai intelege ceva din viata asta..
