Ziua „Z” de izolare: moartea nu ma mai sperie!

Cei mai misto oameni care au trait vreodata pe acest pamant sunt morti. Cei mai misto muzicieni, cei mai tari savanti, cei mai mari scriitori, unii dintre cei buni actori – toti sunt morti. Am ramas cu nonvalori, intr-o lume absolut cretina, fara o directie, fara libertate, fara speranta si fara viitor.

Izolarea nu-mi face bine. Incerc cat pot si prin orice fel sa-mi mentin psihicul sus, incerc sa fac miscare atat cat se poate intre 4 pereti, incerc sa rad si sa nu ma uit la stirile de cacat. Sanatatea mintala este vitala.

Covidu nu este naspa. Este cel mai bun lucru care ni se putea intampla. Ne face sa ne trezim la realitate si sa incepem sa apreciem lucrurile marunte. Sa ne bucuram de un rasarit de soare, de muzica, de natura.

Azi m-am decis sa-mi asum riscul. Vreau sa-mi fac bocceluta si ma duc la tara, singur. Nu ma mai feresc la modul in care o fac acum pentru ca voi ajunge sa-mi pierd mintile.

Daca ma ia covidu? Nu exista decat 2 variante: fie voi supravietui fie voi muri singur. Nu stiu daca voi trai sau voi fi asimptomatic dar sunt 100% sigur ca imi asum riscul.

Intr-un posibil viitor, decat sa fiu un diliu coleric, depresiv, cu grave probleme de somn si cu imunitatea varza, mai bine mor acum. Am trait suficient, am ras, am cunoscut oameni misto, am vizitat locuri. De ce sa ma sperie moartea?

Comentarii ( 1 )

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top