Nelipsitul articol de după sărbători 🙂

Vă întrebați, probabil, cum mi-am petrecut revelionul. Vă zic doar atât: la 22.30 eram în pat!

Ce-ai făcut Bobiță?! parcă vă și aud..

Da mânca-v-aș, nu vă mint cu nimic că n-aș avea de ce. Nu pot să vă dau prea mult din casă dar eram praf de oboseală. Cred că s-a adunat în tot anu’, altfel nu-mi explic de ce. Bine, planul era să stăm până pe la 12 noaptea la concertul din oraș, cântau câțiva dăștia cunoscuți, nevastă-mea îî știe. Eu aveam planuri să mă fac muci cu vin fiert la 7 lei/paharul dar îți pune și juma de felie de portocală.

La 9 am ieșit pe ușă dar părea suspect faptul că nu se auzea gălăgie, trebuia să bubuie orașul. Am ajuns acolo și erau 3 oameni: un paznic si 2 bețivi. Cică show-ul începe la 22.30 dar sincer nu cred că s-a mai ținut. Ne-am cărat rapid, am ajuns acasă și ne-am bagat direct în pat la netflix. Revin mai jos pe subiect.

Probabil sunteți curioși să aflați care e lista țărilor în care, eu cel puțin, nu mai am de gând să calc în această viață. Ultima este Olanda care se alătură astfel Austriei, Germaniei și Franței. De fapt, să fiu mai precis: tot ce înseamnă vest, începând cu Ungaria nu mă mai interesează. Rămâne în cărți (încă) Grecia dar nu mai sunt atât de sigur nici de asta. Și probabil vă dați seama că în schemă se află și Australia. Nu m-a pasionat niciodată Australia, n-am înțeles nici eu de ce. Probabil din cauză ca e plină de păianjeni uriași? Sau că e plină de țărănoi? Sau că „rules are rules”, așa cum de 2 zile urlă TV-u și propaganda? Ia, de curiozitate, imaginați-vă ca îl ținea România pe Djokovic 9 ore pe aeroport..

Hai că cu Australia e de înțeles dar Twigg, ce ai cu Olanda?

Pai.. eu sunt empatic și mă afectează când văd oameni bătuți pe strazi, mai ales într-o țară atât de out of the box. Rămân suficiente locuri de vizitat, măcar să apuc să trăiesc. Dar nu așa gen 5 zile pe fugă. Nu koae, mi-am stabilit niște standarde și anume:

  • Grecia – minim 2 săptămâni
  • State – minim o lună
  • Asia – minim 2 luni.

Ziceam ceva de Netflix. Am văzut până la urmă Songbird – aka Imuni. Nu vroiam să-l văd pentru că nu mai suport nimic legat de covrig dar după ce l-am văzut, mi-am dat seama că asta ne așteaptă. Până și personajele parcă sunt desprinse din realitate, ai impresia că e filmat pe bune în viitor și cumva ne-a fost trimis, să ne pregătească psihic pentru ceea ce urmează.

Fratili vostru vă spune după acum: eu nu o să accept să trăiesc – atât cât mi-a mai rămas – închis în casă. Voi ieși și voi muri ca un idiot, cu ei de gât. Bineînțeles că mă vor împușca dar pare mult mai convenabil decât să putrezesc în casă. Să mă sting în fiecare zi câte puțin, fără să fi făcut ceva rău. Și asta, pentru binele meu! Apropo, mai crede cineva că tot ce se întamplă în lume are legătură cu sănătatea?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.